Statut administrativ: Comuna GHELINTA
Localitati componente: satele: Harale si Hilib
Asezare geografica: comuna Ghelinta este asezata la marginea estica a judetului Covasna si a depresiunii Tg.Secuiesc, la poalele Carpatilor Orientali, pe linia de contact intre m-tii Bretcului si a bazinului Tg. Secuiesc, in valea paraului Ghelinta si a paraului Harale, pe drumul judetean 121 F, respectiv pe drumul comunal nr. 7, la 12 km de Tg. Secuiesc si 14 km de Covasna. Cea mai apropiata gara CFR este Imeni, pe linia Sf. Gheorghe-Bretcu.
Vecinii comunei sunt: la nord Ojdula, la vest Catalina, la sud Zabala si la plante medicinale, potentialul est judetul Vrancea. Comuna Ghelinta este alcatuita din doua sate: Ghelinta (centrul administrativ) si Harale (la 2 km pe drumul comunal nr. 7).
Relieful: comunei este variat, preponderent montan cu varfurile Zarnea (1605 m), Koroberc (1524 m), Musat (1505 m); partea vestica a hotarului are un caracter depresionar. Altitudinea medie a asezarii este de 570-610 m. Reteaua hidrografica: a comunei este extrem de densa, principalele cursuri de apa fiind paraul Ghelinta cu afluentii Ghelinta Mare si Ghelinta Mica, si paraul Harale, ambii afluenti de stanga ai Raului Negru. Paraul Ghelinta are un potential energetic destul de insemnat, dar are debit schimbator. Nivelul hidrostatic se gaseste intre 7-12 m adancime.
Clima localitatii: este temperat continentala, mai blanda, fiind protejata de munti din trei directii. Verile sunt scurte, iernile foarte lungi cu ninsori abundente. Temperatura medie anuala este de 7,6 0 C, temperatura lunii celei mai reci este de - 4,7 C, temperatura medie a lunii iulie este de + 18 C. Vanturile dominante sunt din vest si est (Nemere).
Resursele naturale: ale localitatii sunt multe si variate: padurile dese rasinoase, rezervele de titei si gaze naturale, materialele de constructii de buna calitate (piatra, balast, calcarele tufoase, lemn), turba, fanetele si pasunile subalpine, fauna si vegetatia bogata in fructe de padure si hidrografic al paraului Ghelinta. Mentionam insa marimea redusa a pamantului arabil si calitatea slaba a solului comunei, incadrat oficial in zona de fertilitate III, predominat de solurile podzolice de padure si solurile argiloase mlastinoase.
Scurt istoric: prima atestare documentara a satului Ghelinta este destul de tarzie:1499, localitatea fiind insa mult mai veche, lucru dovedit de vechimea bisericii monument romano- catolic, construit la mijlocul secolului al XIII-lea. In 1576 (61 porti) si in secolele urmatoare, Ghelinta a fost una dintre cele mai mari localitati a scaunului Orbai aratand o crestere demografica aproape continua: - in anul 1614: 186 familii, in 1850: 2364 locuitori, in 1930: 3884, iar in 1992: 4654 locuitori. Satul Harale, a fost si este una dintre cele mai modeste localitati ale judetului.
Structura populatiei pe nationalitati: populatia majoritara a fost si este cea secuiasca, dar in comuna au trait si romani si alte natonalitati. Recensamantul din anul 1992 a gasit in comuna 4654 locuitori, din care: romani 60, maghiari 4592, germani 2.
BluePink 
