Localitatea a avut in decursul secolelor un caracter preponderent agrar, ocupatiile principale fiind cresterea animalelor si agricultura, pomicultura, completate in mod necesar cu exploatarea si prelucrarea lemnului in scanduri, sindrile, butoaie, tamplarie, si comercializarea lor.
La sfarsitul sec. al XIX -lea, s-a infiintat intreprinderea moderna de exploatare forestiera "Zernye".
Incepand din anul 1976, s-a inceput exploatarea titeiului si a gazelor naturale, iar in 1983 s-a infiintat Schela de Foraj Ghelinta.
Dezvoltarea sociala s-a caracterizat prin aservirea taranimii libere, numarul cel mai mare de iobagi (Ghelinta:55%, Harale:72%) si nobili din Scaunele Orbai si Kezdi, in conscriptia din anul 1614. Obligatiile iobagilor au fost apasatoare, robota ajungand la 4 zile saptamanal in anul 1785. Taranimea libera (41%) a suferit la fel din cauza obligatiilor fata de biserica de stat, cele mai apasatoare fiind obligatiile militare in regimentele graniceresti austriece.
Chiar si dupa reformele agrare si improprietaririle din 1848, 1921 si 1945, numarul taranilor fara pamant si cu pamant putin a ramas mare, in era capitalista, pe langa taranimea saraca aparand si muncitori salarizati.
Viata bisericeasca este caracterizata prin preponderenta credinciosilor romano-catolici, ce apartin de protopopiatul Kezdi-Orbai si de episcopatul Alba Iulia. Parohia Ghelinta are ca filiale Harale si Hilib. Tot aici este o biserica noua si una veche - monument istoric din sec. al XIII lea, cu frescele legendei Sf. Ladislau. Biserica greco-catolica (actualmente ortodoxa) a fost construita in anul 1908, iar casa de rugaciune reformata in anii 1940. Biserica romano-catolica din Harale s-a construit in sec. al XV lea.
Prima atestare documentara a scolii din Ghelinta dateaza din 1628, iar la Harale din 1794.
Invatamant: actualmente, la Ghelinta functioneaza o scoala generala cu cls. I-VIII si una cu cls.I-IV, iar la Harale o scoala cu cls. I-IV, precum si gradinita cu program prelungit si 3 gradinite.
Potentialul economic:
Agricultura:
In anul 2001, comuna Ghelinta are:
suprafata administrativa: 11.020 ha
teren agricol: 3.562 ha, din care:
teren arabil: 1.393
pasune: 1.400 ha
fanete: 714 ha
livezi: 55 ha
alte terenuri: 134 ha
curti si cladiri: 87 ha
fond forestier: 7.237 ha