In localitate, pe cap de locuitor revine doar cca. 0,30 ha pamant arabil. In 1990 au lucrat in agricultura doar 15% din populatia activa, astfel ca nu poate sa fie decat o concluzie: Ghelinta nu mai are un caracter agricol preponderent, cresterea animalelor avand sanse mai mari. La inceputul anului 2001, in proprietate particulara au fost 99 tractoare si 311 cai de tractiune, iar numarul combinelor a fost 11.
Date referitoare la cresterea animalelor: la inceputul acestui an, in comuna noastra au fost 249 vaci, 2005 porcine, 1786 ovine si 121 caprine. Pe teritoriul comunei exista 2 asociatii agricole.
Industria este reprezentata printr-o serie de firme, agenti economici: Schela de Foraj Ghelinta, Schela Petroliera Moinesti, sectia Ghelinta, 17 gatere pentru prelucrarea materialului lemnos, 11 ateliere de tamplarie, 2 uscatorii de material lemnos.
Comertul, alimentatie publica si prestarile de servicii:
Activitatea comerciala s-a imbunatatit dupa anul 1989. In proprietatea Cooperativei de Consum Ghelinta si a firmelor particulare sunt urmatoarele unitati comerciale: 7 unitati de alimentatie publica, 55 magazine de desfacere cu amanuntul, 68 alte unitati de prestari.
Dintre unitatile de prestari servicii amintim: 2 mori cu mare capacitate, 2 brutarii, 1 abator, 2 ateliere de tinichigiu auto, 2 ateliere de vopsit auto, 4 ateliere de reparat auto.
Scurta caracterizare socio-culturala:
Populatia activa a comunei este ocupata in intreprinderile din orasul Tg. Secuiesc, in reteaua comerciala si de prestari servicii din Tg. Secuiesc si Ghelinta, la exploatarile forestiere si la gaterele si tamplariile din localitate, la extractia de titei si la institutiile publice din cele doua sate. Multi locuitori isi castiga cele necesare traiului in stainatate, iar altii traiesc din transporturi auto; restul populatiei se ocupa cu agricultura si silvicultura.
In ultimii ani, in urma restructurarii si privatizarii intreprinderilor de stat, multi angajati au ramas fara loc de munca iar multi au fost nevoiti sa-si schimbe locul de munca. Chiar si in aceste conditii, numarul somerilor care figureaza in evidenta actualmente este de 95 persoane, dar aceasta cifra este mai mare in realitate: este vorba despre acele persoane care nu mai primesc ajutorul de somaj, dar nici loc de munca nu au gasit.
Viata culturala a comunei o putem caracteriza prin existenta a doua camine culturale cu 400+100 locuri, a doua biblioteci: biblioteca comunala cu 8500 volume si biblioteca Scolii Generale Nr.1.
La centrul din comuna, functioneaza Asociatia Culturala "Bodor Gyorgy" si echipa de pastrare a traditiilor secuiesti.
Cinematograful satesc si-a incetat activitatea. Activitatea culturala a devenit mai modesta in ultimii 10 ani, paralel cu raspandirea televizorului si aparitia discotecilor. Totusi, tinerii si scolarii se mai prezinta cu ocazia sarbatorilor mari laice si religioase, piese de teatru, dansuri populare, recitari urmate de bal; carnavalurile , programele de Ziua Mamelor, sunt traditionale la scolile din localitate. Tot in localitate se tin festivitati de comemorare ale unor evenimente, aniversari, intalniri ale scriitorilor cu cititorii, intalniri cu redactorii unor ziare, si intalnirea recenta a localitatilor legata de legenda Sfantului Ladislau.
BluePink 
